Ciubucarilor!

Written on January 28, 2008 – 7:46 pm | by agon Paul Bogdan |
Warning: array_key_exists() [function.array-key-exists]: The second argument should be either an array or an object in /var/www/vhost/scriptor.info/wp-upgraded/wp-content/plugins/wp-postviews/wp-postviews.php on line 126

Nu ştiu dacă la hanul lui Manuc se va fi băut odinioară tutun, dar este posibil. Ridicat în buricul târgului Bucureştilor pe la 1807 de către Beiul Manuc Mirzaian, în pasul negustorilor ce veneau în capitala regatului cu marfă, hanul, o curte închisă de ziduri fortuite, cu crâşmă şi orătănii ce ciuguleau libere prin bătătură, ar fi fost şi el, ca oricare alt loc de întâlnire negustorească, locul în care românul îşi va fi băut aldămaşul, armeanul ar fi bătut palma iar turcul şi-ar fi băut tutunul, fiecare după obiceiul său întărindu-şi juruinţa ce pecetluia înţelegerea negustorească. O amestecătură de neamuri ce n-ar fi fost posibil să fi supravieţuit fiecare de capul lui şi care, firesc în asemenea harababură, s-au întretăiat unul pe altul la rădăcina înţelesurilor lăsând ca moştenire graiului şi gestului românesc câteva vorbe şi obiceiuri străine.
Nu că ar fi fost Hanul lui Manuc chiar buricul întâmplării româneşti dar s-ar putea socoti a fi un loc dintre multe altele în care românul a învăţat ce-i ală ciubuc şi bacşiş. L-am ales deoarece acolo s-a băut unul dintre cele mai tragice tutunuri pe care l-a mirosit românul de rând când, la o narghilea, s-a dat Basarabia bacşiş ruşilor.
Legătura pare a fi încurcată până acum dar ţi-o desluşesc imediat arătându-ţi turcul stând pe vine, cu lemnul ciubucului în gură, trăgând tutunul prin apă aromată. Invitaţia la un tutun dădea prilej de înţelegeri tăinuite, de aranjarea unui favor răsplătit cu bacşiş. Şi uite aşa, românul, a asociat el în mintea lui bacşişul cu ciubucul. Drept e că nu era un obicei sănătos, dovadă stând faptul că cei doi turci ce au semnat tratatul de pace în curtea acelui han, dând astfel răgaz rusului să-l scuture bine pe franţuz, şi-au lăsat capetele la intrarea Înaltei Porţi.
Dacă vrei putem bea undeva un tutun. Pe undeva pe Victoria, şi nu numai acolo, putem sufla pe nări fumul aromat în vreun bar cu de culoare orientală. N-ai sa vezi turci stând pe vine. O sa fim doar noi şi câţiva tinerei care redescoperă lumea. Dar dacă vrei un ciubuc îl găseşti mult mai simplu. Trebuie doar să ieşi pe stradă şi să iei aer în piept. La noi, de când cu orientalii aştia şi aerul costă. Şi apoi, bacşişul a devenit un tratament cât se poate de sănătos, un fel de sport care-ţi întăreşte şira spinării, dovadă?! Toţi ciubucarii stau cu capul sus.

Related Posts

Put your related posts code here

You must be logged in to post a comment.

About Us :: :: :: Despre Scriptor.Info

You blog? Create your free BLOG. You must use your account with Agonia.Net to login and only then create a blog. More info here...

Want to subscribe?

 Subscribe in a reader Or, subscribe via email:
Enter your email address:  
Find entries :